Deficitul bugetar din 2024: cum am ajuns aici și ce urmează pentru pensii și educație

România a închis primele opt luni ale anului 2024 cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB — cel mai ridicat din Uniunea Europeană după Malta și aproape dublu față de ținta asumată față de Comisia Europeană de 3%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile bugetare au crescut cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar cheltuielile au crescut cu 22%, conduse de creșteri semnificative la pensii, salarii în sectorul public și dobânzi la datoria publică. Datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB pentru prima dată în istoria post-comunistă a României. Contextul european contează: procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană impune României un plan de consolidare fiscală pe șapte ani, ceea ce înseamnă că deciziile bugetare din 2025 și 2026 vor fi puternic constrânse de angajamentele externe.

Pensiile și educația sunt cele două linii bugetare cele mai vizibile în dezbaterea publică. Legea pensiilor adoptată în 2023 a crescut cheltuiala cu pensiile cu aproximativ 28 de miliarde de lei pe an față de legislația anterioară — o decizie politică cu efecte fiscale majore pe termen lung. Educația, deși are prevăzut prin lege un minim de 6% din PIB, a primit în realitate sub 3,5% în fiecare din ultimii cinci ani. Aceasta nu e o problemă contabilă abstractă: înseamnă că școlile din mediul rural, inclusiv din județele brașovene cu sate izolate, rămân sub-finanțate structural. Opțiunile guvernului pentru reducerea deficitului sunt limitate: creșterea veniturilor fiscale prin îmbunătățirea colectării, reducerea cheltuielilor discreționare sau renegocierea calendarului de consolidare cu Comisia Europeană. Oricare dintre aceste căi are costuri politice și economice care merită analizate transparent — și Consultspherepro va continua să le urmărească.